Kosovo Polje - batalia de la pagina cinci

Pentru fiecare dintre noi Kosovo reprezinta ceva. Pentru sirbi e istorie si simbol, pentru albanezi casa, pentru Marko Bela un precedent iar pentru romani un nou motiv de a ne da cu parerea atunci cind nimeni nu ne-o cere.

Toata lumea care a trecut prin clasa a opta a auzit de Kosovopolje, dar daca ati fost bolnavi in ziua aia sau n-ati avut timp, din cauza de meditatii la romana si matematica pentru treapta I de liceu aveti mai jos un rezumat al rezumatului:

Vara lui 1389 incepuse prost pentru sirbii cneazului Lazar. Armatele otomane surprinse oarecum de rapiditatea cu care bulgarii isi aruncara sabiile si corpurile la picioarele lui Murad I erau in cautarea unui sparring-partner in Balcani sa-i bage in forma pentru batalia de la Rovine programata abia peste sase ani. Sirbii, care deja simtisera pe propria piele in 1371 cit de adinc taie lama iataganului isi faceau curaj singuri afirmind ca nici o infringere nu seamana cu alta.

Pe la mijlocul lui iunie cele doua armate ajung fata in fata pe Cimpia Mierlei, un islaz la nord-vest de Pristina, dar hotarasc sa se odihneasca si sa inceapa a doua zi. Noaptea de dinaintea luptei cneazul Lazar si-o petrece alaturi de trupa intr-un chef de pomina in timp ce turcii au fost trimisi la somn imediat dupa ceai. A doua zi crestinii cu coifurile cit banita deschid traditional cu arcasii dar sagetile nici nu ajung pina la primele rinduri ale dusmanului.

Trezindu-se nervos si cu o sapca de plumb pe cap Lazar da drumul cavaleriei grele care se pravaleste peste flancul sting otoman si-l dezmembreaza rapid. Pe dreapta insa, fiul lui Murad, Baiazid - viitoarea noastra cunostinta, initiaza un contraatac fulger si inscrie decisiv. De aici i se trage eroului Scrisorii a III-a porecla de de Yildirim -Fulgerul. Murad trece subit in eternitate citeva momente mai tirziu cind, sub pretextul predarii si al supunerii, un nobil sirb - Obilic, devenit ulterior nume de echipa de fotbal, inseala vigilenta badigarzilor sultanului si ii aplica acestuia o serie de lovituri taioase cauzatoare de moarte. Murad I ramine, pina la ora asta cel putin, singurul sultan otoman plecat spre Allah direct de pe cimpul de lupta.

Prima miscare a lui Baiazid la aflarea vestii despre moartea tatalui sau e sa-si stringa de git fratele, pe Yakub Celebi, din dorinta sincera ca imperiul sa nu piara in lupte fratricide. Grabit sa ajunga inapoi la Edirne, caii beglerbegilor nu tropaiau inca pe mozaicurile Hagiei Sofia, pentru a-si lua in primire haremul ce i se cuvenea, proaspatul sultan sarbatoreste in graba victoria servind la botul calului o executie rapida a tuturor prizonierilor sirbi printre care se numara si neferictul Lazar cazut ca fazanul viu in mina turcilor.

In urma acestei batalii micul imperiu sirbesc dispare insa dupa putina vreme familiile celor doi rivali Murad si Lazar, care au mierlit-o pe Cimpia Mierlei se incuscresc prin casatoria dintre Baiazid si una din fiicele lui Lazar, alianta care explica prezenta sirbilor linga otomani in batalia de la Rovine din 1395. Vechea populatie ilirica din zona este rapid convertita la islamism raminind pina azi singura natiune europeana cu semiluna rosie desenata pe ambulanta.

In ciuda infringerii Vidovdan, asa cum le este cunoscuta vecinilor nostri ziua intii a bataliei de la Kosovopolje ramine un simbol al rezistentei si identitatii nationale sirbesti care va fi folosit excesiv de-a lungul timpului de catre politicieni. Pentru vechiul stat medieval al sirbilor Kosovo Polje a insemnat sfirsitul, pentru noi insa este doar inceputul.